Nivelurile de limbă A1, A2, B1, B2, C1, C2: ce înseamnă fiecare

În anunțurile de angajare scrie „engleză minimum B2”, la cursuri „germană A1 pentru începători”, pe diplome „C1”... Literele și cifrele astea apar peste tot și vin toate din același sistem: Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL; în engleză, Common European Framework of Reference for Languages, prescurtat CEFR).

Cadrul a fost elaborat de Consiliul Europei ca să descrie cât de bine folosești o limbă. Important nu e câte cuvinte știi, ci ce poți face cu limba respectivă. Mai jos găsești fiecare nivel, cu exemple concrete.

Șase niveluri, trei trepte

Cadrul are șase niveluri, grupate în trei categorii:

Dacă ai completat vreodată un CV Europass, ai văzut deja aceste denumiri în grila de autoevaluare.

A1: începător

La A1 iei primul contact cu limba. La acest nivel:

• te poți prezenta: cum te cheamă, de unde ești, cu ce te ocupi
• poți pune și înțelege întrebări foarte simple: Where do you live? What time is it?
• înțelegi expresii uzuale, dacă celălalt vorbește rar și clar
• poți completa un formular sau scrie un bilet scurt

A1 îți ajunge ca să comanzi o cafea sau să întrebi de drum, cu condiția ca interlocutorul să aibă răbdare.

A2: elementar

La A2 te descurci în situațiile de rutină:

• poți purta conversații scurte despre subiecte cunoscute: cumpărături, transport, muncă, familie
• poți povesti simplu ce ai făcut: Last weekend I visited my parents.
• înțelegi texte scurte și simple: un meniu, un anunț, un mesaj
• poți scrie un e-mail simplu

Mai multe despre acest nivel găsești în articolul ce este nivelul A2 la engleză.

B1: intermediar

Pentru mulți, B1 e un punct de cotitură. Limba nu mai înseamnă doar formule învățate pe de rost:

• rezolvi singur majoritatea situațiilor dintr-o călătorie
• îți poți povesti experiențele, planurile și opiniile în propoziții simple, dar legate
• înțelegi ideea principală a conversațiilor pe subiecte cunoscute
• poți rezuma subiectul unui film sau al unei cărți

Faci greșeli, uneori cauți cuvinte, dar comunicarea nu se întrerupe. Detaliile le găsești în articolul despre nivelul B1 la engleză.

B2: intermediar avansat

La B2, limba devine ceva ce folosești cu ușurință:

• poți vorbi cu un vorbitor nativ fără efort pentru niciunul dintre voi
• înțelegi în mare parte știrile, serialele și ședințele de lucru
• îți poți susține punctul de vedere, cu argumente pro și contra
• poți scrie texte clare și detaliate

Multe companii și universități cer B2 ca cerință de limbă străină.

C1: avansat

La C1 folosești limba flexibil și eficient:

• înțelegi texte lungi și complexe, inclusiv sensurile implicite
• vorbești fluent și natural, fără să cauți cuvintele
• folosești limba cu ușurință la serviciu, în mediul academic și în viața socială
• scrii texte bine structurate și detaliate

C2: nivel de stăpânire

C2 e nivelul celor care folosesc limba aproape ca pe limba maternă:

• înțelegi fără efort aproape tot ce auzi sau citești
• prinzi nuanțele fine, ironia, glumele
• te exprimi precis și natural chiar și pe subiecte complexe

Nu toată lumea are nevoie de C2. Pentru viața de zi cu zi și pentru majoritatea joburilor, B2 sau C1 sunt mai mult decât suficiente.

Cât durează să treci de un nivel?

Nu există un singur răspuns. Durata depinde de limba pe care o înveți, de cât de apropiată e de limba ta maternă, de cât de des studiezi și de cât de mult o folosești în viața reală.

Ca reper, iată orele aproximative de studiu ghidat (în total, de la zero) estimate de Cambridge pentru engleză, o sursă des citată:

Sunt ore de curs; recapitularea, cititul și ascultatul pe cont propriu se adaugă la ele. Pentru un vorbitor de română, limbile romanice precum italiana, spaniola sau portugheza pot merge mai repede, pentru că vocabularul și gramatica seamănă mult, în timp ce germana sau suedeza pot cere ceva mai mult timp.

Important e să avansezi regulat. Câteva minute în fiecare zi sunt de obicei mai eficiente pentru a reține ce înveți decât trei ore o dată pe săptămână.

Cum îți afli nivelul

• Autoevaluează-te: citește listele de mai sus și întreabă-te: „Pot face asta fără mare efort?” Un răspuns sincer e de obicei un început bun.
• Fă un test de nivel: un test scurt îți arată de unde să începi. În Parlumi poți face un test de nivel la început, iar la finalul fiecărui nivel te așteaptă un examen.
• Dă un examen oficial: dacă ai nevoie de un certificat, examenele Cambridge, IELTS sau TOEFL pentru engleză, DELF și DALF pentru franceză sau Goethe-Institut, telc și ÖSD pentru germană își exprimă rezultatele pe această scară. Și la Bacalaureat, proba de competențe lingvistice la o limbă străină se raportează la nivelurile cadrului european.

Nivelurile sunt o scară, nu o limită

Cele șase niveluri sunt o hartă care îți arată progresul. A1 nu înseamnă „nu știu nimic”, iar B2 nu înseamnă „știu tot”. Și în cadrul aceluiași nivel poți avea puncte forte și puncte slabe: poți citi la B2 și vorbi la B1. E perfect normal.

Când îți alegi obiectivul, întreabă-te: „Ce vreau să fac cu limba asta?” Pentru călătorii, A2–B1; pentru muncă, B2; pentru studii universitare, C1 sunt de obicei obiective suficiente.