Cuvinte intraductibile din Europa și ce spun despre fiecare cultură

Încearcă să-i explici unui străin ce e dorul. Ai nevoie de câteva propoziții, și tot simți că n-ai spus totul. La fel cu „lehamite” sau cu „a sta la taifas”. Fiecare limbă are cuvinte care descriu exact lucrurile la care ține cultura ei.

Am adunat câteva dintre cele mai frumoase cuvinte europene care nu se traduc dintr-un cuvânt. Fiecare deschide o mică fereastră spre felul în care trăiesc oamenii din țara respectivă.

Suedeză: fika și lagom

Fika e pauza de cafea (sau de ceai), de obicei cu ceva dulce alături, de pildă o chiflă cu scorțișoară. Dar nu e doar o pauză: e un ritual social. În multe firme suedeze, la anumite ore, toată lumea lasă lucrul și face fika. Cuvântul e și verb: Ska vi fika? „Facem o fika?”

Lagom înseamnă „nici prea mult, nici prea puțin, exact cât trebuie”. Rezumă importanța pe care suedezii o dau măsurii, echilibrului și evitării excesului. Sarea dintr-o mâncare, mărimea unei case, ritmul de lucru: toate pot fi lagom.

Neerlandeză: gezelligheid și uitwaaien

Gezelligheid (adjectivul: gezellig) e poate cel mai cunoscut cuvânt neerlandez. Descrie o atmosferă caldă, intimă, relaxată și plăcută: o cină lungă cu prietenii, o cafenea la lumina lumânărilor, o duminică cu cei dragi. Un loc, o întâlnire sau chiar un om pot fi gezellig. În română ne apropiem cu „atmosferă plăcută” sau „ca acasă”, dar niciuna nu prinde tot.

Uitwaaien înseamnă să ieși afară pe vânt ca să-ți limpezești mintea, să lași vântul „să te curețe”. Într-o țară în care vântul nu lipsește aproape niciodată, nu e de mirare că există un cuvânt pentru asta.

Spaniolă: sobremesa

Sobremesa e timpul de după masă în care rămâi la masă și continui să vorbești. În Spania, conversațiile de după prânz sau cină pot dura ore întregi. Cuvântul arată că mesele nu sunt doar despre mâncare, ci despre a fi împreună.

Pentru un român, ideea nu e deloc străină: e exact ce facem când „stăm la taifas” după o masă de duminică.

Germană: Feierabend, Fernweh și Schadenfreude

Feierabend e momentul în care se termină ziua de lucru și timpul liber care urmează. Literal, „seară de sărbătoare”. Schönen Feierabend! înseamnă „Seară plăcută după muncă!” și e o urare foarte folosită între colegi. Arată granița clară pe care germanii o trag între muncă și viața personală.

Fernweh e dorul de locuri îndepărtate, un fel de „dor de ducă”. E opusul lui Heimweh, dorul de casă. Aici româna stă foarte bine: „dor de ducă” e aproape o traducere perfectă.

Schadenfreude e bucuria ascunsă pe care o simți când altcuiva i se întâmplă ceva rău. Multe limbi, inclusiv engleza, l-au preluat ca atare.

Portugheză: saudade și cafuné

Saudade e cuvântul din inima culturii portugheze și braziliene. Descrie un dor adânc, dulce-amar, după ceva pierdut, îndepărtat sau poate niciodată trăit. Are în el și tristețe, și iubire. Dintre toate cuvintele din listă, e cel mai apropiat de dorul nostru; nu întâmplător cele două cuvinte sunt comparate atât de des.

Cafuné înseamnă, în portugheza braziliană, să mângâi cu tandrețe părul cuiva drag, trecându-ți degetele prin el. Un mic gest de afecțiune, spus într-un singur cuvânt.

Italiană: dolce far niente și abbiocco

Dolce far niente înseamnă „dulceața de a nu face nimic”. E lenea savurată fără vină: la soare pe un balcon, privind o piațetă.

Abbiocco e moleșeala dulce de după o masă copioasă. În română n-avem un cuvânt anume, dar oricine a trecut printr-o masă de Crăciun cu sarmale și cozonac știe exact despre ce e vorba.

Franceză: flâner și dépaysement

Flâner înseamnă să te plimbi prin oraș fără țintă, doar de plăcere. Cine face asta e un flâneur. Străzile Parisului sunt casa naturală a acestui cuvânt.

Dépaysement e senzația de a fi departe de casă, într-un loc străin, cu alte obiceiuri. Uneori te neliniștește, alteori e exact „schimbarea de aer” pe care o căutai.

Catalană: seny și rauxa

Cultura catalană e descrisă adesea prin două cuvinte. Seny e bunul-simț, chibzuința, măsura. Rauxa e elanul brusc, avântul impulsiv. Se spune că firea catalană e un echilibru între aceste două extreme: seny în zilele de lucru, rauxa la sărbători.

Engleză: serendipity

Serendipity înseamnă să descoperi întâmplător ceva bun, fără să-l fi căutat. Ca atunci când cauți o carte în librărie și dai peste romanul care îți schimbă viața. În română am spune „o coincidență fericită”, dar nu prinde întru totul ideea de „descoperire norocoasă”.

Și româna?

Româna e și ea foarte bogată în cuvinte greu de tradus. Câteva pe care le vei explica greu prietenilor străini:

Dor: un amestec de lipsă, nostalgie și iubire pentru cineva sau ceva departe. Îl ai după oameni, după locuri, chiar după un anotimp.
Lehamite: sila și oboseala de a mai face ceva, când pur și simplu „nu mai poți”.
A sta la taifas: a sta de vorbă pe îndelete, fără grabă, doar de plăcerea conversației.
Să-ți fie de bine!: urarea pentru cineva care tocmai a mâncat, a făcut baie sau s-a tuns.
Mărțișor: șnurul alb-roșu și micul obiect oferit pe 1 martie, ca semn al primăverii; tradiția e înscrisă de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial.

Ce ne spun cuvintele intraductibile

Aceste cuvinte ne amintesc că a învăța o limbă nu înseamnă doar a memora vocabular. Când înveți o limbă, înveți să privești lumea printr-o altă fereastră. Cine învață fika descoperă valoarea pauzei, cine învață Feierabend descoperă granița dintre muncă și viață, iar cine învață sobremesa înțelege că o masă nu e doar mâncare.

În cele nouă limbi pe care le poți învăța în Parlumi vei întâlni multe astfel de cuvinte culturale. Poate într-o zi te vei surprinde spunând, chiar și în română: „Hai să facem o fika.”