Ce se întâmplă cu creierul când înveți o limbă străină?

Sigur ai auzit fraza „limbile străine dezvoltă creierul”. Dar ce se întâmplă, de fapt, cu creierul când înveți o limbă? E o pastilă magică pentru inteligență sau doar un slogan bun de pus pe afiș? Adevărul e undeva la mijloc. În acest articol îți spunem ce sugerează cercetările, unde trebuie să fim prudenți și ce înseamnă toate acestea pentru felul în care înveți zi de zi.

Ce face creierul tău când înveți o limbă nouă

Când înveți un cuvânt nou, creierul face mai multe lucruri deodată: recunoaște sunetul, îl leagă de un sens, reține cum se scrie și îl pune în legătură cu ce știi deja. Când înveți window, poate îți vine în minte o fereastră de la bunici sau vocea profesoarei de engleză din gimnaziu.

Când formezi o propoziție, lucrurile se complică. În română spui liniștit „Citesc acum o carte”. În engleză trebuie să te oprești o clipă și să alegi între I read și I am reading, pentru că engleza face o distincție pe care româna nu o marchează. Apoi trebuie să-ți amintești articolul, ordinea cuvintelor și, eventual, un verb neregulat. Totul se întâmplă în câteva secunde și pune la lucru, împreună, atenția, memoria și controlul.

Învățarea unei limbi îmbunătățește atenția?

O parte dintre studii arată că persoanele care folosesc două sau mai multe limbi pot avea rezultate mai bune la anumite sarcini de atenție. Explicația propusă: cine vorbește două limbi trebuie să „țină în frâu” permanent limba pe care nu o folosește în acel moment. Acest exercițiu continuu de alegere ar antrena abilitățile legate de concentrare.

Dar e nevoie de o precizare importantă: rezultatele nu sunt constante. Unele studii găsesc diferențe clare, altele aproape deloc. Așa că nu e corect să spunem „dacă înveți o limbă, atenția ta va crește sigur”. O formulare mai cinstită ar fi: învățarea unei limbi e o activitate care îți solicită intens atenția, iar activitățile de acest tip sunt considerate benefice pentru minte.

Ce efect are asupra memoriei?

Învățarea unei limbi e, prin natura ei, un exercițiu de memorie. Trebuie să reții cuvinte, tipare și excepții. Și nu e suficient să le memorezi: trebuie să le scoți la suprafață la momentul potrivit, în contextul potrivit.

Unul dintre lucrurile cele mai solide pe care le știm despre memorie este că informația se fixează mai bine prin repetare spațiată. Să revezi un cuvânt azi, peste trei zile și peste o săptămână e, de obicei, mai eficient decât să-l repeți de douăzeci de ori într-o singură seară. De aceea studiul scurt și regulat e un aliat al memoriei.

Trecerea de la o sarcină la alta: flexibilitatea mentală

Psihologii vorbesc despre „comutarea între sarcini”: capacitatea de a trece rapid de la o activitate la alta. Ca atunci când răspunzi la un e-mail și, în același timp, cineva te întreabă ceva la telefon.

Trecerea de la o limbă la alta e tot un fel de comutare. Să gândești în română, să vorbești în engleză și apoi să revii la română cere creierului să „schimbe modul” în mod constant. Unele cercetări sugerează că acest obicei ar putea fi legat de flexibilitatea mentală. Totuși, mărimea efectului și persoanele la care apare sunt subiect de dezbatere; mai ales, cine abia a început să învețe o limbă nu e în aceeași situație cu cine a folosit două limbi toată viața.

Rezerva cognitivă: o economie pentru creierul care îmbătrânește

„Rezerva cognitivă” e un concept folosit pentru a explica de ce unele creiere rezistă mai bine la îmbătrânire sau la leziuni. Educația, munca solicitantă intelectual, relațiile sociale și învățarea de lucruri noi sunt asociate cu această rezervă.

Unele studii au observat că, la persoanele care au folosit două limbi toată viața, simptomele demenței ar putea apărea mai târziu. Rezultatul a atras multă atenție, dar trebuie citit cu grijă: învățarea unei limbi nu previne și nu tratează demența. Ce se poate spune este că activitățile care țin mintea activă, iar învățarea limbilor e una dintre ele, sunt în general asociate pozitiv cu sănătatea creierului.

Ce nu spune știința

Pe internet circulă afirmații la care merită să fii atent:

• „Limbile străine cresc IQ-ul.” Nu există dovezi solide în acest sens.
• „Cinci minute de exerciții îți întineresc creierul.” O promisiune exagerată.
• „Copiii bilingvi sunt mai buni la toate.” Reușita depinde de mulți factori; limba e doar unul dintre ei.

Valoarea unei limbi străine nu are nevoie de astfel de promisiuni. Să vorbești cu oameni noi, să înțelegi alte culturi și să crești ca persoană sunt motive suficiente. Dacă vrei și altele, găsești 12 în articolul de ce să înveți o limbă străină.

O rutină care îi face bine creierului

Indiferent ce spun studiile, stă în puterea ta să-ți construiești o rutină care îți solicită creierul fără să-l obosească:

1. Studiază puțin și des. Câteva minute în fiecare zi sunt de obicei mai utile decât o sesiune lungă pe săptămână.
2. Combină abilitățile. Ascultă, vorbește, scrie, citește. Fiecare activează procese diferite.
3. Repetă cu voce tare. Să rostești cuvintele ajută și pronunția, și memoria.
4. Nu-ți fie frică de greșeli. Greșeala face parte din învățare: creierul găsește tiparul corect tocmai corectând ce a greșit.
5. Nu te învinovăți când iei o pauză. Dacă ai pierdut o săptămână, nu trebuie să o iei de la capăt. Continui de unde ai rămas.

Lecțiile scurte și recapitularea inteligentă din Parlumi pornesc de la aceleași principii: puțin, dar regulat, cu exerciții variate, și cu cuvintele pe care începi să le uiți aduse înapoi exact la momentul potrivit.

Pe scurt: nu un miracol, ci un obicei bun

O limbă străină nu te face genial peste noapte. Dar îți pune la lucru, puțin câte puțin, atenția, memoria și flexibilitatea mentală. Și, pe deasupra, îți deschide o lume nouă. S-ar putea să fie unul dintre cele mai plăcute exerciții pe care le poți face pentru mintea ta.